Se lanseaza cartea Iconari in Otopeni - editia a doua - 19 martie, ora 19, Libraria Bizantina

Iconari în Otopeni

EDIȚIA A DOUA

LANSARE DE CARTE

LIBRĂRIA BIZANTINĂ

JOI 19 MARTIE 19.00

București, 19 martie, ora 19.00 se lansează cartea ICONARI ÎN OTOPENI, la Librăria Bizantină în cadrul vernisajului expoziției Cristina și Andrei Răileanu. Realizat la finalul anului 2014, după derularea ediției a doua a simpozionului național cu același nume, volumul reprezintă o parte esențială a proiectului desfășurat împreună cu Primăria orașului Otopeni și Centrul Cultural “Ion Manu”. 

Cea de-a doua ediție a proiectului a fost organizată cu ocazia anului comemorativ dedicat cinstirii Sfinților Martiri Brâncoveni și a propus tema specificului artei și stilului brâncovenesc în iconografia contemporană românească alături de o selecție reprezentativă de iconari din România și Transnistria: Bogdan Verdeș (Galați), Camelia Popa (Otopeni), Cătălin Palamariu (București), Cezar Ivana (București), Cristian Badalan (Galați), Cristina Răileanu (Cluj-Napoca), Gabriel Giodea (Craiova), Marcel Furtuna (Iași), Sorin George Nicolae (București), Vitalie Ciocoi (Chițcani, Transnistria), ieromonah Savatie Baștovoi (m-tirea Noul Neamț, Transnistria), Ana-Maria Goilav (București), Claudiu Opaina (București), Bogdan Popa (Piscu, Ilfov).

Coordonat de iconarul Ioan Popa alături de curatorul și istoricul de artă Mădălina Mirea, evenimentul s-a concentrat de această dată asupra unui concept unitar – un Martyricon ca structură mobilă, în formula propusă de Lector Dr. Arh. Ana-Maria Goilav, ce a cuprins obiecte liturgice, mozaicuri, panouri pictate și sculptate de participanți. S-au adăugat conferințe ce au adus în discuție aspecte legate de elemente iconografice, stilistice, arhitectonice, imnografice și istorice brâncovenești, alături de Preot Dr. Lector Univ. Jan Nicolae, pictor-restaurator Romeo Andronic, critic de artă Vladimir Bulat și diacon Cornel Coman. De asemenea, evenimentul ce a deschis expoziția a fost însoțit de lansarea filmului “Un chip de lumină - Arhimandritul Ioan, stareţ al mânăstirii Hurezi între anii 1692 – 1726” (editor Iuliana Mateescu).

Cartea Iconari în Otopeni – ediția a doua surprinde această mișcare vie a întregului proiect, încercând să depășească scopurile punctuale ale desfășurării de ediție și abordând noi perspective alături de reproducerea lucrărilor realizate de iconarii invitați. Și în cadrul publicației, ca și în contextul evenimentului, constituirea unei echipe și a unui fond iconografic legat printr-o aceeasi tematică reprezintă miza unei provocări de a depăși propunerile individuale și de a gestiona la nivel de grup un mod de lucru, caracterul normativ al unei picturi în spiritul și în sensul comemorativ brâncovenesc. Astfel, așa cum Martyricionul reprezintă un bun cultural ce depășește ideea unei colecții de icoane, tot așa și cartea ce însoțeste acest proiect constituie un reper coerent și unitar legat de iconografia românească de astăzi.

Cu un concept editorial ce alătură mărturii din cadrul evenimentului și subiecte de interes iconografic, liturgic, arhitectonic și istoric, având o grafică ce reușește să așeze un echilibru firesc între capitole, imagini și detalii de alcătuire a paginii (semnată de Ioana Bita Giulea) și o realizare tehnică ireproșabilă (Imprimeria Arta Grafică), cartea încearcă și la nivel tehnic să ofere cititorului o întâlnire limpede, pe măsura și în spiritul întregului proiect.

“Se spune că regimul comunist nu a așezat între figurile istorice definitorii pentru identitatea noastră națională pe Constantin Brâncoveanu, pentru că l-a considerat un învins. Celor doi conducători li se povestise sângeroasa scenă a martiriului și au considerat-o de rău augur. Iată de ce abia în 1992 a fost posibil actul reparator al canonizării Brâncovenilor și trecerea lor binemeritată în rândul sfinților care ocrotesc spiritualitatea românească. Avem, așadar, mai puțin de un sfert de veac de când există preocupări în zona precizării unei iconografii a acestor sfinți martiri. Tabloul votiv de la Hurezi, sursa primă și contemporană a chipurilor înfățișate, a contribuit la delimitarea unui cadru. Însă iconarii și melozii au revizitat documentele vechi, arhivele, cronicile, pentru a complini detaliile atât de necesare pentru aducerea mai aproape de noi a acestor repere ferme de credință ortodoxă.

Astăzi, la trei veacuri de la martiriul lor, departe de ideea de a fi fost învinși, Brâncovenii sunt prezențe vii, concrete, figuri cu caracter de exemplaritate.

Chiar dacă manifestările dedicate sfinților martiri vor continua, încercăm, prin cea de-a doua ediție a simpozionului Iconari în Otopeni, să sintetizăm experiența acestui an jubiliar. Care sunt elementele definitorii ale artei brâncovenești, care sunt trăsăturile sine qua non ale iconografiei sfinților, cum și cât din  stilul brâncovenesc - singura contribuție românească majoră la istoria artei universale - se reflectă în arta  contemporană, iată doar câteva dintre dilemele la care căutăm un răspuns.

Vă  invităm să vă alăturați acestui grup de tineri iconari, teologi, istorici de artă și să ne însoțiți în acest demers spiritual, cu frământările omului modern, ancorat în viața cetății, pentru care nevoia de repere duhovnicești este una legitimă și constant afirmată.”

(Mădălina Mirea, curator)

Cartea Iconari în Otopeni este realizată cu sprijinul Primăriei Orașului Otopeni și al Centrului Cultural ”Ion Manu”.

Parteneri: Librăria Bizantină, Welde Romania, Total Comunicare, WM Outdoor & Indoor Advertising, Filos, La Vulturi

Parteneri media: Igloo, Observator Cultural, Lumea Credinței, Pemptousia, Familia Ortodoxă, Jurnalul de Ilfov, Radio Trinitas, TVR1, Universul Credinței

Pentru orice alte informații puteți accesa / contacta:

iconariotopeni.blogspot.ro

iconariotopeni@gmail.com

Icoane și frescă în Martyricon

Începem anul cel nou cu gândul la recenta ediție a evenimentului nostru, la cartea pe care o pregătim de tipar zilele acestea și la cele pe care ne dorim să le așezăm pentru mai departe.

Dumnezeu să vă dăruiască un an nou cu bucurie și sănătate! Însoțim urarea noastră de imaginile lucrărilor ce și-au găsit împlinirea în Martyricon și vă mulțumim pentru toate!

Bogdan Popa, Piscu- Ilfov, aurar, candelă filigran argint, 7 x 4 cm

Bogdan Verdeș, Galați, icoană - Sfântul Ștefan Brâncoveanu, 250 x 80 cm

Bogdan Verdeș, Galați, frescă - Sfânta Maria doamna, 80 x 73 x 80 cm

Camelia Popa, Otopeni, icoană – Sfântul Matei Brâncoveanu, 250 x 80 cm

Cătălin Palamariu, București, frescă - Sfântul Calinic de la Cernica, 80 x 73 x 80 cm

Cătălin Palamariu, București, frescă - Sfântul Gheorghe de la Cernica, 80 x 73 x 80 cm

Cezar Ivana, București, icoană – Sfântul Ianache Văcărescu, 250 x 80 cm

Cezar Ivana, București, frescă - Sfântul Dimitrie Basarabov, 80 x 73 x 80 cm

Claudiu Opaina, București, mozaic, Sfânta Mahramă

Cristian Bădălan, Galați, icoană - Sfântul Constantin fiul, 250 x 80 cm

Cristian Bădălan, Galați, frescă - Sfântul Grigorie Dascălul, 80 x 73 x 80 cm

Cristina Răileanu, Cluj-Napoca, icoană – Sfântul Radu Brâncoveanu, 250 x 80 cm

Gabriel Giodea, Craiova,  frescă - Pantocrator

Gabriel Giodea, Craiova, frescă - Sfântul Nicodim de la Tismana, 80 x 73 x 80 cm

Părintele Savatie Baștovoi, M-tirea Noul Neamț, sculptură lemn, 180 x 80 cm

Sorin George Nicolae, București, icoană - Maica Domnului cu pruncul, 250 x 80 cm

Sorin George Nicolae, București, frescă - Sfântul Antim Ivireanul, 80 x 73 x 80 cm

Vitalie Ciocoi, Chițcani, Transnistria, icoană - Sfântul Constantin Brâncoveanu, 250 x 80 cm

Vitalie Ciocoi, Chițcani, Transnistria, frescă - Sfântul Constantin cel Mare, 80 x 73 x 80 cm

Retrospectiv asupra conferintelor

Ziua a cincea a fost dedicată conferințelor. A fost un timp dens, în care, în prezența unui public nu foarte numeros dar foarte interesat de subiect s-au derulat conferințele anunțate.
 Părintele Jan Nicolae de la biserica din Alba, ce poartă hramul Sfinților Martiri Brâncoveni, ne-a prezentat rezultate ale cercetării domniei sale asupra dimensiunii iconografice a euharistiei la români. Cu un rar întâlnit dar al vorbirii, stăpânind în detaliu o vastă bibliografie, inclusiv internațională, părintele ne-a adus în atenție câteva reprezentări de referință ale lui Iisus Hristos Vița Vieții. Icoana, zugrăvită de Ioan Popa cu prilejul simpozionului din această primăvară, de la Cotroceni, icoană care alătură, în aceeași imagine pe Sfinții Martiri Brâncoveni și pe iisus Hristos în a cărui coastă se originează vrejul viței de vie, este considerată de către părintele Jan Nicolae a fi imaginea emblematică a acestui an.

A urmat expunerea domnului Romeo Andronic, despre restaurarea bisericii de la Mogoșoaia, o expunere densă, din care am aflat că inclusiv între straturile de pictură datate 1688 și, respectiv, 1705 există diferențe stilistice, deși, teoretic, sunt pictate de același meșter - Constantinos. Când între anii 1941 - 1943 Martha Bibescu restaurează cu resurse proprii biserica, pictura va fi încredințată unor pictori italieni. I.D. Ștefănescu a intervenit atunci personal și a stopat aceste lucrări de restaurare care, se pare, erau executate cu substanțe improprii. Între anii 1975 - 1982 pictura a trecut printr-o nouă încercare de restaurare. Etapa 2009 - 2014, care tocmai s-a încheiat a avut de rezolvat mai multe desprinderi ale stratului de zidărie, dar și ale stratului de culoare. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat echipa domnului Romeo Andronic a fost integrarea cromatică. În calitate de beneficiar, vă pot spune că lucrul este bine făcut.

După pauza de prânz, a fost rândul lui Vladimir Bulat să ne ofere o altă perspectivă asupra percepției contemporane a lui Brâncoveanu. Câteva fragmente din cronica lui Uric, cronicarul moldovean, ni-l înfățișează pe Brâncoveanu drept un prinț care a stricat vechea rânduială (?) și care și-a permis să bată monedă cu chipul său, ca într-o țară suverană. Cea de-a doua parte a expunerii domnului Vladimir Bulat a adus în discuție elemente ale iconografiei martirilor, așa cum apar ele reflectate de lucrările Elenei Murariu. A fost subliniat efortul artistei, întins pe mai bine de două decenii de a stabili câteva coordonate clare ale reprezentării Brâncovenilor, fundamentat în surse documentare de primă mână și înglobate într-o viziune artistică personală de excepție.

Părintele diacon Cornel Coman ne-a împărtășit provocările cu care se confruntă un imnograf, atunci când trebuie să adune la un loc lucrurile relevante pentru istoria unui sfânt. Căutările în domeniul metricii, aflarea cuvântului propriu sensului prim, care, însă, să aibă și virtuți expresive, sunt doar câteva dintre obstacolele pe care le are de depășit cel ce se încumetă să compună astăzi o slujbă pentru un sfânt intrat recent în panteonul național, așa cum este și cazul Sfinților Brâncoveni. Discuția s-a lărgit asupra cuvintelor recente, neologisme de exemplu, despre care părintele diacon consideră că nu au ce căuta în limbajul liturgic, dar, din sală, au fost voci care au susținut faptul că omul modern are dreptul să înțeleagă acest limbaj viu, purtător de sens și că, la rigoare, omul contemporan ar fi dispus, poate, să sacrifice forma pentru o mai bună înțelegere a conținului.

Nu a mai fost timp să repertoriem motivele brâncovenești, așa cum ne propuseserăm și Ana - Maria Goilav ne-a promis că ne va prezenta în această seară, la vernisaj, ideea martirionului călător. În schimb, am beneficiat de un excurs extrem de bine documentat în contemporaneitatea lui Brâncoveanu, oferit, chiar lângă panourile crude, de doamna Doina Mândru. Domnia sa ne semnealează faptul că în arta brâncovenească există influențe ale renașterii târzii, laolată cu elemente de decorație vegetală venite pe filieră orientală și că importul de elemente stilistice limitează originalitatea artei brâncovenești. Artă care este potrivită pentru spații mici, nu pentru catedralele contemporane. Și că, așa cum dacă Brâncoveanu ar fi trăit astăzi ar fi avut o mașină de ultimul tip, este necesar ca și demersul nostru să fie unul realist, care să recupereze tradiția, fără însă a-i rămâne captivi. 

Discuțiile ar fi continuat până târziu, în noapte, dacă toți participanții nu ar fi fost epuizați. Era o stare de efervescență spirituală, din care ne-am desprins cu greu.

O tânără familie din Ploiești era pe punctul de a pierde trenul. Lor le datorăm minunatele imagini și, lucru prețios, înregistrarea conferințelor. Cineva a venit special de la Bacău și a rămas cu noi în tot acest timp și nu puțini au fost cei care ne-au încurajat să continuăm.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mădălina Mirea, curator eveniment

Atelierul nostru

În cele câteva minute dinaintea deschiderii expoziției, adica a întâlnirii noastre după terminarea atelierelor deschise ce au avut loc la Centru Cultural "Ion Manu" din Otopeni, acum, când începe atelierul nostru, al celor ce privim, ne amintim de cele întâmplate la masa vorbelor, cu o zi în urmă.

Ziua a cincea a fost dedicată conferințelor. A fost un timp dens, în care, în prezența unui public nu foarte numeros dar foarte interesat de subiect s-au derulat conferințele anunțate.
Părintele Jan Nicolae de la biserica din Alba, ce poartă hramul Sfinților Martiri Brâncoveni, ne-a prezentat rezultate ale cercetării domniei sale asupra dimensiunii iconografice a euharistiei la români. Cu un rar întâlnit dar al vorbirii, stăpânind în detaliu o vastă bibliografie, inclusiv internațională, părintele ne-a adus în atenție câteva reprezentări de referință ale lui Iisus Hristos Vița Vieții. Icoana, zugrăvită de Ioan Popa cu prilejul simpozionului din această primăvară, de la Cotroceni, icoană care alătură, în aceeași imagine pe Sfinții Martiri Brâncoveni și pe iisus Hristos în a cărui coastă se originează vrejul viței de vie, este considerată de către părintele Jan Nicolae a fi imaginea emblematică a acestui an.

A urmat expunerea domnului Romeo Andronic, despre restaurarea bisericii de la Mogoșoaia, o expunere densă, din care am aflat că inclusiv între straturile de pictură datate 1688 și, respectiv, 1705 există diferențe stilistice, deși, teoretic, sunt pictate de același meșter - Constantinos. Când între anii 1941 - 1943 Martha Bibescu restaurează cu resurse proprii biserica, pictura va fi încredințată unor pictori italieni. I.D. Ștefănescu a intervenit atunci personal și a stopat aceste lucrări de restaurare care, se pare, erau executate cu substanțe improprii. Între anii 1975 - 1982 pictura a trecut printr-o nouă încercare de restaurare. Etapa 2009 - 2014, care tocmai s-a încheiat a avut de rezolvat mai multe desprinderi ale stratului de zidărie, dar și ale stratului de culoare. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat echipa domnului Romeo Andronic a fost integrarea cromatică. În calitate de beneficiar, vă pot spune că lucrul este bine făcut.

După pauza de prânz, a fost rândul lui Vladimir Bulat să ne ofere o altă perspectivă asupra percepției contemporane a lui Brâncoveanu. Câteva fragmente din cronica lui Uric, cronicarul moldovean, ni-l înfățișează pe Brâncoveanu drept un prinț care a stricat vechea rânduială (?) și care și-a permis să bată monedă cu chipul său, ca într-o țară suverană. Cea de-a doua parte a expunerii domnului Vladimir Bulat a adus în discuție elemente ale iconografiei martirilor, așa cum apar ele reflectate de lucrările Elenei Murariu. A fost subliniat efortul artistei, întins pe mai bine de două decenii de a stabili câteva coordonate clare ale reprezentării Brâncovenilor, fundamentat în surse documentare de primă mână și înglobate într-o viziune artistică personală de excepție.

Părintele diacon Cornel Coman ne-a împărtășit provocările cu care se confruntă un imnograf, atunci când trebuie să adune la un loc lucrurile relevante pentru istoria unui sfânt. Căutările în domeniul metricii, aflarea cuvântului propriu sensului prim, care, însă, să aibă și virtuți expresive, sunt doar câteva dintre obstacolele pe care le are de depășit cel ce se încumetă să compună astăzi o slujbă pentru un sfânt intrat recent în panteonul național, așa cum este și cazul Sfinților Brâncoveni. Discuția s-a lărgit asupra cuvintelor recente, neologisme de exemplu, despre care părintele diacon consideră că nu au ce căuta în limbajul liturgic, dar, din sală, au fost voci care au susținut faptul că omul modern are dreptul să înțeleagă acest limbaj viu, purtător de sens și că, la rigoare, omul contemporan ar fi dispus, poate, să sacrifice forma pentru o mai bună înțelegere a conținului.

Nu a mai fost timp să repertoriem motivele brâncovenești, așa cum ne propuseserăm și Ana - Maria Goilav ne-a promis că ne va prezenta în această seară, la vernisaj, ideea martirionului călător. În schimb, am beneficiat de un excurs extrem de bine documentat în contemporaneitatea lui Brâncoveanu, oferit, chiar lângă panourile crude, de doamna Doina Mândru. Domnia sa ne semnealează faptul că în arta brâncovenească există influențe ale renașterii târzii, laolată cu elemente de decorație vegetală venite pe filieră orientală și că importul de elemente stilistice limitează originalitatea artei brâncovenești. Artă care este potrivită pentru spații mici, nu pentru catedralele contemporane. Și că, așa cum dacă Brâncoveanu ar fi trăit astăzi ar fi avut o mașină de ultimul tip, este necesar ca și demersul nostru să fie unul realist, care să recupereze tradiția, fără însă a-i rămâne captivi.

Discuțiile ar fi continuat până târziu, în noapte, dacă toți participanții nu ar fi fost epuizați. Era o stare de efervescență spirituală, din care ne-am desprins cu greu.

O tânără familie din Ploiești era pe punctul de a pierde trenul. Lor le datorăm minunatele imagini și, lucru prețios, înregistrarea conferințelor. Cineva a venit special de la Bacău și a rămas cu noi în tot acest timp și nu puțini au fost cei care ne-au încurajat să continuăm.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mădălina Mirea, curator eveniment

Au participat cu truda mâinii și a inimii:

Bogdan Verdeș (Galați), icoană (Sf. Ștefan Brâncoveanu) și frescă (medalion Sf. Maria doamna)

Camelia Popa (Otopeni), icoană (Sf. Matei Brâncoveanu)

Cătălin Palamariu (București), frescă (2 medalioane cu Sfinții Grigorie Dascălul și Gheorghe de la Cernica), ornamente exterioare

Cristian Badalan (Galați),  icoană (Sf. Constantin fiul) și frescă (medalion Sf. Calinic de la Cernica)

Cristina Răileanu (Cluj-Napoca), icoană (Sf. Radu Brâncoveanu)

Gabriel Giodea (Craiova), frescă (Iisus Hristos Pantocrator)

Marius Cezar Ivana (București), frescă (Sf. Dimitrie Basarabov) și icoană (Sf. Ianache Văcărescu)

Sorin George Nicolae (București), icoană (Maica Domnului  cu pruncul)

Vitalie Ciocoi (Chițcani, Transnistria), frescă (medalion Sf. Constantin cel Mare și Sf. Antim Ivireanul)

ieromonah Savatie Baștovoi (m-tirea Noul Neamț, Transnistria), sculptură în lemn (cruce cu Mântuitorul)

Ana-Maria Goilav (București), arhitectură (proiect Martyrion)

Claudiu Opaina (București), mozaic (Sf. Mahramă)

Bogdan Popa (Piscu, Ilfov), aurar (candelă)

Au participat cu truda vorbei și a inimii:

preot Dr. Lector Univ. Jan Nicolae (Facultatea de Teologie, Alba-Iulia), Iconografia euharistică brâncovenească

Romeo Andronic (pictor–restaurator), Conservarea și restaurarea picturii murale la biserica Sf. M. Mc. Gheorghe (sec. XVII), Mogoşoaia - jud. Ilfov

Vladimir Bulat (critic de artă), Iconografia martirilor Brâncoveni. De la Tomosul de canonizare la stilistica iconologică

Mădălina Mirea (istoric de artă), Elemente stilistice reprezentative ale artei brancovenesti – o perspectivă istorică

lect. dr. arh. Ana-Maria Goilav (UAUIM, București), Un martyrion călător al Sfinților Brâncoveni

diacon Cornel Coman, Iconografie şi Imnografie - convergențe tehnice

Sunt alături de noi în această seara cu bucurie:

ora 18:00: Iuliana Mateescu (editor), lansarea filmului Un chip de lumină - Arhimandritul Ioan, stareţ al mânăstirii Hurezi între anii 1692 – 1726’

ora 19:30: Grupul psaltic “Stavropoleos” condus de arhid. lector univ. dr. Gabriel Constantin Oprea

Le mulțumim tuturor și în mod special Primăriei Orașului Otopeni și Centrului Cultural ”Ion Manu”.

Partenerilor: Librăria Bizantină, Welde Romania, Total Comunicare, WM Outdoor & Indoor Advertising, Filos, La Vulturi

Partenerilor media: Igloo, Observator Cultural, Lumea Credinței, Pemptousia, Familia Ortodoxă, Jurnalul de Ilfov, Radio Trinitas, TVR1, Universul Credinței

Pentru orice alte informații puteți contacta:

iconariotopeni@gmail.com

 

A patra zi de atelier - Iconari in Otopeni

Am ajuns în ultima zi de ateliere şi atmosfera este animată. Sfinţii au primit aureole şi veşminte bogate, verso-ul panourilor a fost decorat cu motive vegetale. Provocarea nu a fost uşoară, dar tinerii iconari au luat lucrurile în serios şi întregul are un caracter unitar. Continuu să mă mir de smerenia şi frăţietatea care au domnit în acest spaţiu în toate aceste zile.

Mădălina Mirea, curator eveniment

Vă reamintim pogramul conferințelor de mâine:

ora 10:00, preot dr. lector univ. Jan Nicolae (Facultatea de Teologie, Alba-Iulia) - Iconografia euharistică brâncovenească

ora 11:00, Romeo Andronic (pictor–restaurator) - Conservarea și restaurarea picturii murale la biserica Sf. M. Mc. Gheorghe (sec. XVII), Mogoşoaia - jud. Ilfov

ora 12:30 - 14:00, pauză 

ora 14:00, Vladimir Bulat (critic de artă) - Iconografia martirilor Brâncoveni. De la Tomosul de canonizare la stilistica iconologică

ora 15:00, Mădălina Mirea (istoric de artă dr.) - Elemente stilistice reprezentative ale artei brancovenesti – o perspectivă istorică

ora 16:00, lect. dr. arh. Ana-Maria Goilav (UAUIM, București) și dr. Petre Guran - Un martyrion călător al Sfinților Brâncoveni

ora 17:00, diacon Cornel Coman - Iconografie şi Imnografie - convergențe tehnice

Vă așteptăm cu drag!