Ziua a cincea a fost
dedicată conferințelor. A fost un timp dens, în care, în prezența
unui public nu foarte numeros dar foarte interesat de subiect s-au derulat
conferințele anunțate.
Părintele Jan Nicolae de la biserica din Alba, ce poartă hramul Sfinților Martiri Brâncoveni, ne-a prezentat rezultate ale cercetării domniei sale asupra dimensiunii iconografice a euharistiei la români. Cu un rar întâlnit dar al vorbirii, stăpânind în detaliu o vastă bibliografie, inclusiv internațională, părintele ne-a adus în atenție câteva reprezentări de referință ale lui Iisus Hristos Vița Vieții. Icoana, zugrăvită de Ioan Popa cu prilejul simpozionului din această primăvară, de la Cotroceni, icoană care alătură, în aceeași imagine pe Sfinții Martiri Brâncoveni și pe iisus Hristos în a cărui coastă se originează vrejul viței de vie, este considerată de către părintele Jan Nicolae a fi imaginea emblematică a acestui an.
Părintele Jan Nicolae de la biserica din Alba, ce poartă hramul Sfinților Martiri Brâncoveni, ne-a prezentat rezultate ale cercetării domniei sale asupra dimensiunii iconografice a euharistiei la români. Cu un rar întâlnit dar al vorbirii, stăpânind în detaliu o vastă bibliografie, inclusiv internațională, părintele ne-a adus în atenție câteva reprezentări de referință ale lui Iisus Hristos Vița Vieții. Icoana, zugrăvită de Ioan Popa cu prilejul simpozionului din această primăvară, de la Cotroceni, icoană care alătură, în aceeași imagine pe Sfinții Martiri Brâncoveni și pe iisus Hristos în a cărui coastă se originează vrejul viței de vie, este considerată de către părintele Jan Nicolae a fi imaginea emblematică a acestui an.
A
urmat expunerea domnului Romeo Andronic, despre restaurarea bisericii de la
Mogoșoaia, o expunere densă, din care am aflat că inclusiv între straturile de
pictură datate 1688 și, respectiv, 1705 există diferențe stilistice, deși,
teoretic, sunt pictate de același meșter - Constantinos. Când între anii 1941 -
1943 Martha Bibescu restaurează cu resurse proprii biserica, pictura va fi
încredințată unor pictori italieni. I.D. Ștefănescu a intervenit atunci
personal și a stopat aceste lucrări de restaurare care, se pare, erau executate
cu substanțe improprii. Între anii 1975 - 1982 pictura a trecut printr-o nouă
încercare de restaurare. Etapa 2009 - 2014, care tocmai s-a încheiat a avut de
rezolvat mai multe desprinderi ale stratului de zidărie, dar și ale stratului
de culoare. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat echipa domnului Romeo
Andronic a fost integrarea cromatică. În calitate de beneficiar, vă pot spune
că lucrul este bine făcut.
După
pauza de prânz, a fost rândul lui Vladimir Bulat să ne ofere o altă perspectivă
asupra percepției contemporane a lui Brâncoveanu. Câteva fragmente din cronica
lui Uric, cronicarul moldovean, ni-l înfățișează pe Brâncoveanu drept un prinț
care a stricat vechea rânduială (?) și care și-a permis să bată monedă cu chipul său, ca într-o țară
suverană. Cea
de-a doua parte a expunerii domnului Vladimir Bulat a adus în discuție elemente
ale iconografiei martirilor, așa cum apar ele reflectate de lucrările Elenei
Murariu. A fost subliniat efortul artistei, întins pe mai bine de două decenii
de a stabili câteva coordonate clare ale reprezentării Brâncovenilor,
fundamentat în surse documentare de primă mână și înglobate într-o viziune
artistică personală de excepție.
Părintele
diacon Cornel Coman ne-a împărtășit provocările cu care se confruntă un
imnograf, atunci când trebuie să adune la un loc lucrurile relevante pentru
istoria unui sfânt. Căutările în domeniul metricii, aflarea cuvântului propriu
sensului prim, care, însă, să aibă și virtuți expresive, sunt doar câteva dintre
obstacolele pe care le are de depășit cel ce se încumetă să compună astăzi o
slujbă pentru un sfânt intrat recent în panteonul național, așa cum este și
cazul Sfinților Brâncoveni. Discuția s-a lărgit asupra cuvintelor recente,
neologisme de exemplu, despre care părintele diacon consideră că nu au ce căuta
în limbajul liturgic, dar, din sală, au fost voci care au susținut faptul că
omul modern are dreptul să înțeleagă acest limbaj viu, purtător de sens și că,
la rigoare, omul contemporan ar fi dispus, poate, să sacrifice forma pentru o
mai bună înțelegere a conținului.
Nu a mai fost timp să repertoriem motivele brâncovenești,
așa cum ne propuseserăm și Ana - Maria Goilav ne-a promis că ne va prezenta în
această seară, la vernisaj, ideea martirionului călător. În schimb, am
beneficiat de un excurs extrem de bine documentat în contemporaneitatea lui
Brâncoveanu, oferit, chiar lângă panourile crude, de doamna Doina Mândru.
Domnia sa ne semnealează faptul că în arta brâncovenească există influențe ale
renașterii târzii, laolată cu elemente de decorație vegetală venite pe filieră
orientală și că importul de elemente stilistice limitează originalitatea artei
brâncovenești. Artă care este potrivită pentru spații mici, nu pentru
catedralele contemporane. Și că, așa cum dacă Brâncoveanu ar fi trăit astăzi ar
fi avut o mașină de ultimul tip, este necesar ca și demersul nostru să fie unul
realist, care să recupereze tradiția, fără însă a-i rămâne captivi.
Discuțiile ar fi continuat până târziu, în noapte, dacă
toți participanții nu ar fi fost epuizați. Era o stare de efervescență
spirituală, din care ne-am desprins cu greu.
O tânără familie din Ploiești era pe punctul de a pierde
trenul. Lor le datorăm minunatele imagini și, lucru prețios, înregistrarea
conferințelor. Cineva a venit special de la Bacău și a rămas cu noi în tot
acest timp și nu puțini au fost cei care ne-au încurajat să continuăm.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mădălina Mirea, curator eveniment