miercuri, 25 martie 2015

Astazi de Buna Vestire - vernisaj Ioan si Camelia Popa si prezentare album Iconari in Otopeni la Mogosoaia

Va anuntam cu bucurie doua evenimente la care va invitam cu drag sa fim alaturi astazi, zi de mare sarbatoare!

La ora 16, vom insoti gandurile noastre bune de vernisajul icoanelor de catapeteasma realizate de Ioan Popa, impreuna cu sotia sa Camelia Popa, eveniment ce are loc la Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia si despre care va transmitem detalii mai jos.

Cu aceasta ocazie, vom face si o noua intalnire cu proaspata aparitie a albumului Iconari in OtopeniDeschiderea catre public si lucrarea continua in vazul tuturor, in mijlocul cetatii, aducand aproape fauritori de obiecte de cult si incercand sa realizeze echipe de lucru unite pe temeiul acelei (im)partasiri atat de necesare comuniunii reprezinta mizele de substanta ale intregului proiect Iconari in Otopeni.
Destinata sa reflecte consistenta editiei a doua a proiectului alaturi de noi premise de discutie iconologica, arhitectonica si istorica, cartea a fost recent lansata la Libraria Bizantina in cadrul expozitiei a doi participanti in cadrul atelierelor din Otopeni, Cristina si Andrei Raileanu. Curatorul Madalina Mirea si criticul de arta Vladimir Bulat au marcat insa, in discursurile de prezentare ale acestui volum, necesitatea esentiala de a continua cu fiecare ocazie dialogul despre reperele importante in iconografia contemporana romaneasca, acelea care, cu adevarat, reusesc o impletire vie a Traditiei cu mestesugul bine stapanit. 

In contextul vizual contemporan marcat de confuzia ce dilueaza atat de frecvent astazi granita dintre icoana si tablou religios, diferentierea unor puncte de vedere pe acest fundal atrage atentia asupra caracterului discutabil in zona reproducerilor de diverse facturi ale imaginii religioase si subliniaza in acelasi timp dezvoltarea concomitenta a unor demersuri cu har.

Va asteptam!




Va invitam la vernisajul expunerii icoanelor unei intregi catapetesme, miercuri, 25 martie, orele 16.00 la Palatele brancovenesti de la Mogosoaia, in sala Cuhnia.

Prezinta parintele prof. lector univ. Jan Nicolae, istoricii de arta Doina Mandru si Madalina Mirea


Catapeteasma euharistică – prag pascal al Împărăţiei

Biserica “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia are o poveste specială, a cărei derulare cuprinde un întreg deceniu, 2005-2015, beneficiind de dezbaterea arhitecturală şi iconologică de după 1989 din spaţiul cultural şi eclezial românesc. Biserica reprezintă un manifest teologic şi estetic, rafinata sa coregrafie arhitecturală şi iconologică stând sub semnul regăsirii unui ethos euharistic şi duhovnicesc specific creştinismului primar, dar şi al conexiunilor locale cu reînnoirea euharistică şi filocalică, dezvoltand o viziune plastică de sinteză simbolică în zona universală a arhetipurilor.
Întregul ansamblu al altarului format din iconostas, proscomidiar şi uşa de ieşire a altarului stă sub pecetea teologiei euharistice ioaneice.
Morfologia acestui unicat arhitectural  cerea o atenţie specială dedicată formei iconostasului care a fost conceput şi realizat de artistul plastic Virgil Scripcariu (n. 1974) încadrându-se în aceeaşi orientare euharistică a întregului edificiu, partea de sus fiind în forma buzei unui potir, privit din profil, care-şi revarsă preaplinul în naos, iar întreaga sa elaborare încearcă să îmbine mai multe tipologii reconciliate euharistic în imaginea lui Hristos ca noua Catapeteasmă a Templului eshatologic[1] (cf. Evrei 9): potir, ecran mistagogic, viţă (arbore) a lui Iesei, norul de martori, vedenia Împărăţiei, înălţimea sa fiind exact până la piedestalul de sub picioarele Orantei din absida altarului, dispus pe circa 4 metri. Urzeala hermeneutică a diferitelor tipologii este asigurată printr-o textură preţioasă formată din miezuri şi peceţi liturgice gravate pe trupul catapetesmei: Via Domnului; Ciorchinele milostivirii; Viţa lui Iesei; Frângerea pâinii; Paharul binecuvântării; Catapeteasma zilei a opta; Har peste Har; Norul slavei; Nor de martori. Din punct de vedere practic, iconostasul ţine loc şi de veşmântar, ducând la regăsirea dimensiunii iconice şi eshatologice a înveşmântării sacerdotale. De asemenea, înscrisurile din ciclul Deisis „Nu mai au vin” (Maica Domnului) şi “Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Sf. Ioan Botezătorul), ca şi prezentarea Crucii de tâmplă ca şi carte a vieţii lui Iisus Hristos, Mielul junghiat de la întemeierea lumii (Apoc. 13, 8), sunt embleme ale misticii nupţiale euharistice.

Icoanele tâmplei, executate de pictorul Ioan Popa împreună cu soţia sa, Camelia Popa, în stare binecuvântată, vor fi dispuse pe două etaje iconografice: în cel dintâi icoanele împărăteşti Hristos Viţa şi Maica Domnului cu Pruncul Iisus purtând un ciorchine de strugure (Weintrauben Madona), o formă de inculturare a Evangheliei în Ţara vinului cu hotarul său de la Alba Iulia, și icoanele de hram: Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinţii Ioani – Botezătorul, Evanghelistul şi Hrisostomul; etajul al doilea cuprinde prăznicarul de tâmplă într-o subtilă şi curajoasă abordare plastică, iar in mijlocul lor va sta icoana „Hristos în slavă”, trecând dincolo de catapeteasma zilei a opta. Pandantul acestei imagini centrale va fi în lăuntrul altarului, pe spatele catapetesmei,  icoana Preascumpului Sânge al lui Hristos, încadrată de Părinţi ai Bisericii din cele mai importante tradiţii culturale, greacă, latină şi siriacă. Se distinge între aceştia Sf. Grigore Palama purtând un înscris omiletic euharistic: „Pâinea aceasta este ca o catapetesamă” (Omilia 56).
La bază, dedesubtul celor patru icoane ale primului registru iconografic al iconostasului, vor fi stilizate patru simboluri aviforme: pelicanul (Hristos), cloşca (Biserica, după modelul de la biserica ierusalimiteană Dominus flevit), vulturul sau păunul (Brâncoveanu) şi fenixul (Ioanii). Uşa laterală de la altar va avea aceeaşi stilistică, dar va fi legată de tema Crucii ca teasc mistic.


lector univ. Jan Nicolae
Parohul Bisericii “Sfinții Mucenici Brâncoveni şi Sfinții Ioani (Botezătorul, Teologul și Gură de Aur)” de la Alba Iulia



[1] Jan Nicolae, Dumnezeiasca Euharistie, catapeteasma zilei a opta, conferinţă în cadrul Festivalului „Din dragoste pentru frumos”, Paris, 29 mai-1 iunie 2014.


luni, 16 martie 2015

Se lanseaza cartea Iconari in Otopeni - editia a doua - 19 martie, ora 19, Libraria Bizantina

Iconari în Otopeni
EDIȚIA A DOUA
LANSARE DE CARTE
LIBRĂRIA BIZANTINĂ
JOI 19 MARTIE 19.00


București, 19 martie, ora 19.00 se lansează cartea ICONARI ÎN OTOPENI, la Librăria Bizantină în cadrul vernisajului expoziției Cristina și Andrei Răileanu. Realizat la finalul anului 2014, după derularea ediției a doua a simpozionului național cu același nume, volumul reprezintă o parte esențială a proiectului desfășurat împreună cu Primăria orașului Otopeni și Centrul Cultural “Ion Manu”. 

Cea de-a doua ediție a proiectului a fost organizată cu ocazia anului comemorativ dedicat cinstirii Sfinților Martiri Brâncoveni și a propus tema specificului artei și stilului brâncovenesc în iconografia contemporană românească alături de o selecție reprezentativă de iconari din România și Transnistria: Bogdan Verdeș (Galați), Camelia Popa (Otopeni), Cătălin Palamariu (București), Cezar Ivana (București), Cristian Badalan (Galați), Cristina Răileanu (Cluj-Napoca), Gabriel Giodea (Craiova), Marcel Furtuna (Iași), Sorin George Nicolae (București), Vitalie Ciocoi (Chițcani, Transnistria), ieromonah Savatie Baștovoi (m-tirea Noul Neamț, Transnistria), Ana-Maria Goilav (București), Claudiu Opaina (București), Bogdan Popa (Piscu, Ilfov).

Coordonat de iconarul Ioan Popa alături de curatorul și istoricul de artă Mădălina Mirea, evenimentul s-a concentrat de această dată asupra unui concept unitar – un Martyricon ca structură mobilă, în formula propusă de Lector Dr. Arh. Ana-Maria Goilav, ce a cuprins obiecte liturgice, mozaicuri, panouri pictate și sculptate de participanți. S-au adăugat conferințe ce au adus în discuție aspecte legate de elemente iconografice, stilistice, arhitectonice, imnografice și istorice brâncovenești, alături de Preot Dr. Lector Univ. Jan Nicolae, pictor-restaurator Romeo Andronic, critic de artă Vladimir Bulat și diacon Cornel Coman. De asemenea, evenimentul ce a deschis expoziția a fost însoțit de lansarea filmului “Un chip de lumină - Arhimandritul Ioan, stareţ al mânăstirii Hurezi între anii 1692 – 1726” (editor Iuliana Mateescu).

Cartea Iconari în Otopeni – ediția a doua surprinde această mișcare vie a întregului proiect, încercând să depășească scopurile punctuale ale desfășurării de ediție și abordând noi perspective alături de reproducerea lucrărilor realizate de iconarii invitați. Și în cadrul publicației, ca și în contextul evenimentului, constituirea unei echipe și a unui fond iconografic legat printr-o aceeasi tematică reprezintă miza unei provocări de a depăși propunerile individuale și de a gestiona la nivel de grup un mod de lucru, caracterul normativ al unei picturi în spiritul și în sensul comemorativ brâncovenesc. Astfel, așa cum Martyricionul reprezintă un bun cultural ce depășește ideea unei colecții de icoane, tot așa și cartea ce însoțeste acest proiect constituie un reper coerent și unitar legat de iconografia românească de astăzi.

Cu un concept editorial ce alătură mărturii din cadrul evenimentului și subiecte de interes iconografic, liturgic, arhitectonic și istoric, având o grafică ce reușește să așeze un echilibru firesc între capitole, imagini și detalii de alcătuire a paginii (semnată de Ioana Bita Giulea) și o realizare tehnică ireproșabilă (Imprimeria Arta Grafică), cartea încearcă și la nivel tehnic să ofere cititorului o întâlnire limpede, pe măsura și în spiritul întregului proiect.

“Se spune că regimul comunist nu a așezat între figurile istorice definitorii pentru identitatea noastră națională pe Constantin Brâncoveanu, pentru că l-a considerat un învins. Celor doi conducători li se povestise sângeroasa scenă a martiriului și au considerat-o de rău augur. Iată de ce abia în 1992 a fost posibil actul reparator al canonizării Brâncovenilor și trecerea lor binemeritată în rândul sfinților care ocrotesc spiritualitatea românească. Avem, așadar, mai puțin de un sfert de veac de când există preocupări în zona precizării unei iconografii a acestor sfinți martiri. Tabloul votiv de la Hurezi, sursa primă și contemporană a chipurilor înfățișate, a contribuit la delimitarea unui cadru. Însă iconarii și melozii au revizitat documentele vechi, arhivele, cronicile, pentru a complini detaliile atât de necesare pentru aducerea mai aproape de noi a acestor repere ferme de credință ortodoxă.
Astăzi, la trei veacuri de la martiriul lor, departe de ideea de a fi fost învinși, Brâncovenii sunt prezențe vii, concrete, figuri cu caracter de exemplaritate.
Chiar dacă manifestările dedicate sfinților martiri vor continua, încercăm, prin cea de-a doua ediție a simpozionului Iconari în Otopeni, să sintetizăm experiența acestui an jubiliar. Care sunt elementele definitorii ale artei brâncovenești, care sunt trăsăturile sine qua non ale iconografiei sfinților, cum și cât din  stilul brâncovenesc - singura contribuție românească majoră la istoria artei universale - se reflectă în arta  contemporană, iată doar câteva dintre dilemele la care căutăm un răspuns.
Vă  invităm să vă alăturați acestui grup de tineri iconari, teologi, istorici de artă și să ne însoțiți în acest demers spiritual, cu frământările omului modern, ancorat în viața cetății, pentru care nevoia de repere duhovnicești este una legitimă și constant afirmată.”
(Mădălina Mirea, curator)

Cartea Iconari în Otopeni este realizată cu sprijinul Primăriei Orașului Otopeni și al Centrului Cultural ”Ion Manu”.
Parteneri: Librăria Bizantină, Welde Romania, Total Comunicare, WM Outdoor & Indoor Advertising, Filos, La Vulturi
Parteneri media: Igloo, Observator Cultural, Lumea Credinței, Pemptousia, Familia Ortodoxă, Jurnalul de Ilfov, Radio Trinitas, TVR1, Universul Credinței

Pentru orice alte informații puteți accesa / contacta:
iconariotopeni.blogspot.ro